Vă invităm sâmbătă, 21 iunie, de la ora 11:00, să descoperim alături de gazdele noastre – Silvia Iordache, etnolog şi Ionuţ-Alexandru Banu, istoric – una dintre cele mai interesante clădiri din nordul oraşului, Casa Nicolae Minovici – cunoscută şi sub numele Casa cu Clopoţei, aflată în imediata apropiere a Fântânii Mioriţa şi a Gării Regale.

Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici a fost ridicat la marginea Bucureştiului în 1905 pentru a deveni o veritabilă vilă de odihnă a proprietarului, un important exponent al medicinei româneşti de la începutul secolului al XX-lea. Însă în 1906 destinaţia clădirii se schimbă radical şi devine adăpost pentru o vastă colecţie de artă etnografică românească şi primul muzeu de profil din Bucureşti, iniţial denumit ,,Muzeul de Artă Naţională Prof. Dr. Nicolae Minovici”.

Clădirea plasată pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti pe colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc, având totodată o grădină extrem de generoasă şi plină de verdeaţă. Proprietarul însuşi a căutat surse de inspiraţie în arhitectura de factură populară. Demersul său de a aduna obiecte de artă naţională a concis cu acela de a culege experienţe vizuale care s-au materializat în proiectul vilei devenită astăzi Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici.

Construcţia i-a revenit prietenului acestuia, arhitectul Cristofi Cerchez. Din punct de vedere compoziţional, rezultatul viziunii celor doi ilustrează maniera permisivă a neoromânescului în arhitectură, dar şi stilurile începului de secol XX.

Viziunea medicului s-a clădit pe o perioadă de patru decenii în care a strâns obiecte de artă naţională, de la ceramică şi textile tradiţionale la pictură contemporană. În patrimoniul muzeului predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică, însă muzeul deţine colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.

Expunerea şi varietatea acestora reflectă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, conştient de importanţa actului, dar care acţionează fără a urma un plan sau nişte criterii dinainte stabilite. Spaţiile de expunere îmbină obiecte diferite într-o expunere dominată de gusturile estetice ale colecţionarului. Fiecare încăpere din vilă se transformă într-un veritabil spaţiu de expunere. Chiar şi baia îşi pierde utilitatea şi se racordează noii funcţionalităţi, alături de odaia pentru musafiri, sala de masă şi salonul vilei.

Noul proiect expoziţional îşi propune să refacă vechea expoziţie în spaţiile de la etaj, unde îşi ocupă locul de drept obiecte precum divanul, dulapul, masa şi scaunele tapiţate comandate special pentru sala de mâncare de către Nicolae Minovici, dar şi obiectele ceramice care îşi spun povestea de la înălţimea blidarelor. Baia ocupă locul pe care chiar Nicolae Minovici i l-a atribuit: un spaţiu de expunere pentru vasele din atelierele ceramice Troiţa şi cele de pe Domeniile Coroanei Regale.

Dormitorul îşi păstrează aerul modernist prin expunerea picturilor semnate de Gheorghe Ionescu Doru, Gheorghe Chirovici, Nicolae Vermont, Henri Visconte sau Pierre Bellet, dar şi prin mobila din furnir de nuc pe care doctorul a preferat-o pentru acest spaţiu intim al vilei. Sacralitatea artei populare îşi găseşte adăpostul în vechea capelă a vilei Minovici unde, pe locurile de drept, s-au întors divanul, icoanele, candele, candelabrele ţărăneşti din lemn şi uşile de altar.

Ionuţ-Alexandru Banu este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, iar în prezent urmează un program doctoral în acelaşi domeniu. Din anul 2020 îşi desfăşoară activitatea ca muzeograf la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, structura a Muzeului Municipiului Bucureşti. Sfera sa de interes se bazează pe activitatea şi personalitatea medicului legist Nicolae Minovici, ceea ce a dus la o devoltare continuă şi constantă a competenţelor sale pentru a putea disemina publicului interesat informaţii despre activitatea sa prestată în acest climat muzeal.

Silvia Iordache, cu studii în etnologie, etnografie şi folclor, lucrează la Muzeul Municipiului Bucureşti din 2016, unde şi-a descoperit pasiunea pentru descifrarea obiectelor de arta populară. Cercetarea ei ştiinţifică se concentrează pe studiul esteticii obiectelor de artă populară şi a funcţionalităţii acestora în mediul tradiţional. Cel mai recent studiu publicat este dedicat ceramicii – Ceramica Atelierelor Domeniilor Coroanei Regale (repertoriu de ceramică) din colecţia Muzeului de Artă Populară Dr.Nicolae Minovici, Editura MMB, 2022.

*** Vă rugăm să aveţi în vedere că la acest eveniment se vor face fotografii. Aşadar, prin înscrierea şi participarea la eveniment sunteţi de acord cu postarea acestora pe canalele noastre de social media, în scopul promovării.

Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi restituită, având în vedere logistica specială.

Sursă info – site muzeu